- conductánţã
- s. f., g.-d. art. conductánţei; pl. conductánţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
conductánţã
Look at other dictionaries:
conductanţă — CONDUCTÁNŢĂ, conductanţe, s.f. Mărime egală cu raportul dintre intensitatea curentului electric continuu care străbate un conductor şi tensiunea continuă aflată la capetele sale. – Din fr. conductance. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa:… … Dicționar Român
siemens — s.n. (fiz.) Unitate de măsură egală cu conductanţa unui conductor a cărui rezistenţă electrică este de un ohm. [pr.: zímăns] – Din fr. siemens, germ. Siemens. Trimis de LauraGellner, 24.07.2004. Sursa: DEX 98 siemens s. m. [pron … Dicționar Român
perditanţă — perditánţă s. f., g. d. art. perditánţei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PERDITÁNŢĂ s.f. Conductanţa totală a rezistenţelor izolaţiei unei instalaţii electrice. [< fr. perditance]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
transconductanţă — transconductánţă s. f., pl. transconductánţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TRANSCONDUCTÁNŢĂ s.f. (fiz.) Conductanţă de trecere a energiei de la un generator la un receptor. [< fr. transconductance]. Trimis de… … Dicționar Român
conductor — CONDUCTÓR, OÁRE, conductori, oare, adj., subst. 1. adj., s.n. (Corp sau material) care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică. ♢ Conductor electric = piesă cu conductanţă mare, folosită pentru realizarea circuitelor… … Dicționar Român
